miercuri, 17 august 2011

Scrisoarea III - Mihai Eminescu

Este interesant cum la 10, 20, 30 si 40 de ani, aceasta poezie are valente diferite. Azi, mai mult ca niciodata, recitind-o, am simtit cat este de actuala.

Va ofer mai jos posibilitatea sa o (re)cititi si voi. Mi-as fi dorit sa fac unele adnotari pe marginea textului, insa cuvintele mele au valoare nula puse langa ale poetului. In plus, asa fiecare poate sa o simta si sa o inteleaga in felul lui.


Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă,
Ce cu-a turmelor păşune, a ei patrie ş-o schimbă,
La pământ dormea ţinându-şi căpătâi mâna cea dreaptă;
Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deşteaptă.
Vede cum din ceruri luna lunecă şi se coboară
Şi s-apropie de dânsul preschimbată în fecioară.
Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri;
Ochii ei sunt plini de umbra tăinuitelor dureri;
Codrii se înfiorează de atâta frumuseţe,
Apele-ncreţesc în tremur străveziile lor feţe,
Pulbere de diamante cade fină ca o bură,
Scânteind plutea prin aer şi pe toate din natură
Şi prin mândra fermecare sun-o muzică de şoapte,
Iar pe ceruri se înalţă curcubeele de noapte...
Ea, şezând cu el alături, mâna fină i-o întinde,
Părul ei cel negru-n valuri de mătasă se desprinde:
- Las' să leg a mea viaţă de a ta... În braţu-mi vino,
Şi durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o...
Scris în cartea vieţii este şi de veacuri şi de stele
Eu să fiu a ta stăpână, tu stăpân vieţii mele.

Şi cum o privea sultanul, ea se-ntunecă... dispare;
Iar din inima lui simte un copac cum că răsare,
Care creşte într-o clipă ca în veacuri, mereu creşte,
Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lăţeşte;
Umbra lui cea uriaşă orizontul îl cuprinde
Şi sub dânsul universul într-o umbră se întinde;
Iar în patru părţi a lumii vede şiruri munţii mari,
Atlasul, Caucazul, Taurul şi Balcanii seculari;
Vede Eufratul şi Tigris, Nilul, Dunărea bătrână -
Umbra arborelui falnic peste toate e stăpână.
Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri
Şi corăbiile negre legănându-se pe râuri,
Valurile verzi de grâie legănându-se pe lanuri,
Mările ţărmuitoare şi cetăţi lângă limanuri,
Toate se întind nainte-i... ca pe-un uriaş covor,
Vede ţară lângă ţară şi popor lângă popor -
Ca prin neguri alburie se strevăd şi se prefac
În întinsă-mpărăţie sub o umbră de copac.

Vulturii porniţi la ceruri pân' la ramuri nu ajung;
Dar un vânt de biruinţă se porneşte îndelung
Şi loveşte rânduri, rânduri în frunzişul sunător,
Strigăte de-Allah! Allahu! se aud pe sus prin nori,
Zgomotul creştea ca marea turburată şi înaltă,
Urlete de bătălie s-alungau dupăolaltă,
Însă frunzele-ascuţite se îndoaie după vânt
Şi deasupra Romei nouă se înclină la pământ.

Se cutremură sultanul... se deşteaptă... şi pe cer
Vede luna cum pluteşte peste plaiul Eschişer.
Şi priveşte trist la casa şeihului Edebali;
După gratii de fereastră o copilă el zări
Ce-i zâmbeşte, mlădioasă ca o creangă de alun;
E a şeihului copilă, e frumoasa Malcatun.
Atunci el pricepe visul că-i trimis de la profet,
Că pe-o clipă se-nălţase chiar în rai la Mohamet,
Că din dragostea-i lumească un imperiu se va naşte,
Ai căruia ani şi margini numai cerul le cunoaşte.

Visul său se-nfiripează şi se-ntinde vultureşte,
An cu an împărăţia tot mai largă se sporeşte,
Iară flamura cea verde se înalţă an cu an,
Neam cu neam urmându-i zborul şi sultan după sultan.
Astfel ţară după ţară drum de glorie-i deschid...
Pân-în Dunăre ajunge furtunosul Baiazid...

La un semn, un ţărm de altul, legând vas de vas, se leagă
Şi în sunet de fanfare trece oastea lui întreagă;
Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah şi spahii
Vin de-ntunecă pământul la Rovine în câmpii;
Răspândindu-se în roiuri, întind corturile mari...
Numa-n zarea depărtată sună codrul de stejari.

Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băţ.
Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu dispreţ:
- Ce vrei tu?
- Noi? Bună pace! Şi de n-o fi cu bănat,
Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat.

La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cort
Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port.
- Tu eşti Mircea?
- Da-mpărate!
- Am venit să mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini.
- Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,
Cât suntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit!
Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierţi;
Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi,
Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,
Să ne dai un semn şi nouă de mila Măriei tale...
De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris şi pentru noi,
Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război.
- Cum? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândeşti că pot
Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?
O, tu nici visezi, bătrâne, câţi în cale mi s-au pus!
Toată floarea cea vestită a întregului Apus,
Tot ce stă în umbra crucii, împăraţi şi regi s-adună
Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună.
S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta,
Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,
Fulgerele adunat-au contra fulgerului care
În turbarea-i furtunoasă a cuprins pământ şi mare.
N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face,
Şi Apusul îşi împinse toate neamurile-ncoace;
Pentru-a crucii biruinţă se mişcară râuri-râuri,
Ori din codri răscolite, ori stârnite din pustiuri;
Zguduind din pace-adâncă ale lumii începuturi,
Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,
Se mişcau îngrozitoare ca păduri de lănci şi săbii,
Tremura înspăimântată marea de-ale lor corăbii!...
La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strâns
Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins.
Când văzui a lor mulţime, câtă frunză, câtă iarbă,
Cu o ură ne'mpăcată mi-am şoptit atunci în barbă,
Am jurat ca peste dânşii să trec falnic, fără păs,
Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs...
Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?
Şi, purtat de biruinţă, să mă-mpiedec de-un moşneag?
- De-un moşneag, da, împărate, căci moşneagul ce priveşti
Nu e om de rând, el este domnul Ţării Româneşti.
Eu nu ţi-aş dori vrodată să ajungi să ne cunoşti,
Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oşti.
După vremuri mulţi veniră, începând cu acel oaspe,
Ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe;
Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,
De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod;
Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă
Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă -
Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt,
Cum veniră, se făcură toţi o apă ş-un pământ.
Te făleşti că înainte-ţi răsturnat-ai valvârtej
Oştile leite-n zale de-mpăraţi şi de viteji?
Tu te lauzi că Apusul înainte ţi s-a pus?...
Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?
Laurii voiau să-i smulgă de pe funtea ta de fier,
A credinţei biruinţă căta orice cavaler.
Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul...
Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,
Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;
N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!

Şi abia plecă bătrânul... Ce mai freamăt, ce mai zbucium!
Codrul clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă;
Călăreţii umplu câmpul şi roiesc după un semn
Şi în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn,
Pe copite iau în fugă faţa negrului pământ,
Lănci scânteie lungi în soare, arcuri se întind în vânt,
Şi ca nouri de aramă şi ca ropotul de grindeni,
Orizontu-ntunecându-l, vin săgeţi de pretutindeni,
Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie...
Urlă câmpul şi de tropot şi de strigăt de bătaie.
În zadar striga-mpăratul ca şi leul în turbare,
Umbra morţii se întinde tot mai mare şi mai mare;
În zadar flamura verde o ridică înspre oaste,
Căci cuprinsă-i de pieire şi în faţă şi în coaste,
Căci se clatină rărite şiruri lungi de bătălie;
Cad asabii ca şi pâlcuri risipite pe câmpie,
În genunchi cădeau pedestri, colo caii se răstoarnă,
Când săgeţile în valuri, care şuieră, se toarnă
Şi, lovind în faţă,-n spate, ca şi crivăţul şi gerul,
Pe pământ lor li se pare că se năruie tot cerul...
Mircea însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare;
Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliţi,
Printre cetele păgâne trec rupându-şi large uliţi;
Risipite se-mprăştie a duşmanilor şiraguri,
Şi gonind biruitoare tot veneau a ţării steaguri,
Ca potop ce prăpădeşte, ca o mare turburată -
Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată.
Acea grindin-oţelită înspre Dunăre o mână,
Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română.

Pe când oastea se aşează, iată soarele apune,
Voind creştetele nalte ale ţării să-ncunune
Cu un nimb de biruinţă; fulger lung încremenit
Mărgineşte munţii negri în întregul asfinţit,
Pân' ce izvorăsc din veacuri stele una câte una
Şi din neguri, dintre codri, tremurând s-arată luna:
Doamna mărilor ş-a nopţii varsă linişte şi somn.
Lângă cortu-i, unul dintre fiii falnicului domn
Sta zâmbind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte,
S-o trimiţă dragei sale, de la Argeş mai departe:
"De din vale de Rovine
Grăim, Doamnă, către Tine,
Nu din gură, ci din carte,
Că ne eşti aşa departe.
Te-am ruga, mări, ruga
Să-mi trimiţi prin cineva
Ce-i mai mândru-n valea Ta:
Codrul cu poienele,
Ochii cu sprâncenele;
Că şi eu trimite-voi
Ce-i mai mândru pe la noi:
Oastea mea cu flamurile,
Codrul şi cu ramurile,
Coiful nalt cu penele,
Ochii cu sprâncenele.
Şi să ştii că-s sănătos,
Că, mulţămind lui Cristos,
Te sărut, Doamnă, frumos."

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De-aşa vremi se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii;
Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii...
În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut;
Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut
Poţi să-ntâmpini patrioţii ce-au venit de-atunci încolo?
Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!
O, eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseţi,
Aţi ajuns acum de modă de vă scot din letopiseţ,
Şi cu voi drapându-şi nula, vă citează toţi nerozii,
Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii.
Rămâneţi în umbră sfântă, Basarabi şi voi Muşatini,
Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini,
Ce cu plugul şi cu spada aţi întins moşia voastră
De la munte pân' la mare şi la Dunărea albastră.

Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?
N-o să aflu într-ai noştri vre un falnic juvaer?
Au la Sybaris nu suntem lângă capiştea spoielii?
Nu se nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii,
N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi
În aplauzele grele a canaliei de uliţi,
Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii,
Măşti cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute, nu vorbeşte liberalul,
De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul?
Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele,
Ce îşi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget,
Cu privirea-mpăroşată şi la fălci umflat şi buget,
Negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri,
La tovarăşii săi spune veninoasele-i nimicuri;
Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,
Chintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă.
Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască,
Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască...
Dintr-aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii!
Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii,
În cămeşi cu mâneci lunge şi pe capete scufie,
Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte,
Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri
Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri...
Şi apoi în sfatul ţării se adun să se admire
Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire;
Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,
Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!
Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!
Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,
Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,
Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!

Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!
I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!
Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi
Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
Îndrăznesc ca să rostească pân' şi numele tău... ţară!

La Paris, în lupanare de cinismu şi de lene,
Cu femeile-i pierdute şi-n orgiile-i obscene,
Acolo v-aţi pus averea, tinereţele la stos...
Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?

Ne-aţi venit apoi, drept minte o sticluţă de pomadă,
Cu monoclu-n ochi, drept armă beţişor de promenadă,
Vestejiţi fără de vreme, dar cu creieri de copil,
Drept ştiinţ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil,
Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezană...
O, te-admir, progenitură de origine romană!

Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,
Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?
Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
Prea v-aţi arătat arama sfâşiind această ţară,
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!
Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

sâmbătă, 23 iulie 2011

Fa-ti vacanta-n Apuseni

In urma plimbarii mele prin Muntii Apuseni, va recomand urmatoarele variante de cazare daca va decideti sa va faceti vacanta in zona Apuseni.

In comuna Albac - Pensiunea Steaua Ariesului, o pensiune de 4 margarete, cu niste gazde excelente si care ofera posibilitati variate de petrecere a timpului.





In Arieseni, o zona superba unde ar trebui ca fiecare sa isi petreaca cel putin o saptamana de vacanta, va recomand Cabana Cota 1000, unde veti fi primiti cu toata caldura de catre un cabanier foarte simpatic (Eugen Balanescu), amabil si dornic sa va faca sa va simtiti cat mai bine cu putinta.



Profitati de vacanta, ca vacanta zboara.

miercuri, 20 iulie 2011

Reclamele si promisiunile Gold Corporation

In ultima vreme vad la TV tot mai multe reclame platite de Gold Corporation.
Privindu-le, imi dau seama cum functioneaza sistemul lor: "Creduli sa fie, ca bani avem noi sa ii convingem".

Citez de pe pagina lor de facebook:

Compania Roşia Montană Gold Corporation ( RMGC) urmează să dezvolte la Roşia Montană cea mai modernă mină din România, iar ţara noastră va deveni, prin demararea acestui proiect minier, cel mai mare producător de aur din Europa.

Pe durata exploatării vom extrage aprox. 314 tone de aur şi 1480 tone de argint, aducând beneficii importante economiei româneşti şi stabilind un nou standard pentru mineritul aurifer responsabil, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel mondial.

Adevaruri spuse pe sfert. Sfertul care convine corporatiei!

Citind fraza de mai sus, iti spui: "Extraordinar de bine pentru Romania"!

Da, asa isi spune cititorul neavizat, care nu cunoastea intreaga masinatiune a Gold Corporation, care se prezinta ca un fel de Mesia al Rosiei Montana, in timp ce in realitate este diavolul insusi, care minte, rapeste si ucide prin insasi natura lui.

Se vor extrage 314 tone de aur si 1480 tone de argint.

Conform analizelor, acestea sunt estimarile pentru exploatarea Rosiei Montana.

Si astfel ca iti vei spune: "Wow. Ce bogata va fi Romania!!!".

DOAR ca acel aur va ajunge in Canada, locul de bastina al lui Gabriel, iar Romania va fi jefuita de o comoara. Evident, nu toata Romania, pentru ca vor fi cativa guvernanti corupti, care in urma acordurilor cu GC de a le permite jaful, pardon, exploatarea, vor uita de grija zilei de maine pentru ei si cateva generatii de urmasi, jefuitorul umplandu-le conturile, astfel "aducând beneficii importante economiei româneşti". Restul Romaniei nu conteaza. Ei au reclame cu promisiuni. Ar trebui sa le fie suficiente, alaturi de celelalte beneficii: zone poluate, rauri otravite cu cianuri, distrugerea naturii, distrugerea vestigiilor din zona Rosia Montana.

Veti spune poate: Dar ei promit protejarea zonei si a vestigiilor.
DA, ei PROMIT. Pana treci puntea (a se citi obtinerea tuturor avizelor de exploatare) te faci frate si cu dracu (a se citi : minti, corupe, ucide, santajeaza).
Gold Corporation stie mai bine decat tine cum sa obtina profituri. Daca macar o clipa iti imaginezi ca o corporatie vine in tara ta pentru beneficiul tau, nu al ei ... atunci chiar esti o cauza pierduta, ca sa ma exprim bland.

Diferenta dintre un hot si un escroc este ca hotul te deposedeaza fara acordul tau, in timp ce escrocului ii facilitezi tu actiunile, dupa ce acesta te-a convins ca e in avantajul tau.

Recunoasteti tiparul?
Noi avem aurul, ei au dorinta de profit. De buna voie nu o sa li-l dam. Dar daca inghitim promisiunile lor, ii vom ajuta chiar sa il puna in camioane si sa il duca. Apoi vom astepta beneficiile. Vor veni si acestea. Candva. Sub forma lectiei personale, care ne va ajuta ca data viitoare sa nu mai fim atat de prosti.

Pana una alta sa ne trezim la realitate, sa ne harnicim si sa nu mai speram ca vom primi ceva gratuit. Avem de toate, dar daca nu-s muieti posmagii, mai bine sa ii ia altcineva, ca vorba aia: "Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta!".

duminică, 17 iulie 2011

vineri, 8 iulie 2011

Fanfest 2011 - Hai acasa pentru 3 zile (12-13-14 August 2011)



REPUBLICA LIBERĂ DE CIANURI ROȘIA MONTANA

PRIMARUL ROȘIEI MONTANE NU TE VREA LA ROȘIA.
NU VREA ROȘIA ÎN PATRIMONIUL UNESCO.
NU VREA NIMIC CE NU CONȚINE CIANURĂ.
HAI LA ROȘIA MONTANĂ SĂ O ELIBERĂM.

Roşia Montană a fost, întotdeauna, mai mult decât un conflict. Mai mult decât o campanie, mai mult decât un protest. Roşia Montană a fost – şi este! – dovada vie a spiritului civic românesc. La Fân Fest Roşia Montană nu doar s-a pus la îndoială şi s-a criticat proiectul de minerit cu cianuri, ci s-a şi construit încrederea în existenţa unui civism real, implicat, încrederea în apariţia unor generaţii de români care privesc dincolo de confortul propriu, cărora le pasă de mediu, de patrimoniu, de istorie, de o politică cinstită, de rostirea adevărului.

Fân Fest Roşia Montană ai fost TU, de fiecare dată. Tu, cel/cea care ai venit pentru că ţi-a păsat, tu, cel/cea care ai refuzat să stai deoparte şi să îţi spui că cianura e problema altora, nu a ta. Roşia Montană este şi casa ta, pentru că România este şi casa ta. Ei bine, anul acesta, primarul din Roşia Montană nu te vrea acolo. RMGC nu te vrea acolo, aşa cum nu te-au vrut niciodată. Pentru ei, ca şi pentru un întreg grup de corupţi şi demagogi, ar fi mai comod ca tu să nu exişti. Pentru ei, includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO este „un abuz” – asta au devenit cultura şi istoria ţării tale!

Dar tu exişti. Eşti viu şi liber să îţi spui opinia. Eşti liber să vii la Roşia Montană, cu vocea ta, cu chitara, cu cortul şi conserva în rucsac, cu dorinţa de a da Roşiei Montane ceva din libertatea ta. Pentru că Roşia Montană trebuie eliberată – de cianuri, de minciună, de nepăsare şi de corupţie!


Vino la Roşia Montană, să o ocupăm împreună!
Vino să declarăm Republica Liberă de Cianuri Roşia Montană!
Hai acasă pentru trei zile!

Mai multe detalii puteti obtine de pe site-ul: http://fanfest.ro

vineri, 1 iulie 2011

Busola CMS - Promovare unitati cazare din Romania

Busola CMS este o aplicatie web destinata promovarii profesionale pe internet a unitatilor de cazare (pensiuni, hoteluri, cabane, vile, case de vacanta) din Romania.

Busola CMS realizeaza un website dotat cu un sistem de administrare al continutului (Content Manager System) specializat.

Busola CMS detine plugin-uri special create pentru prezentarea unitatilor de cazare.

Busola CMS a fost realizata urmarindu-se urmatoarele criterii:

  • Sa automatizeze optimizarea codului pentru motoarele de cautare (Google, Bing, Yahoo, Ask), realizand eficient propulsarea paginilor in primele 10 rezultate ale cautarilor dupa cuvintele cheie specifice.
  • Zona de administrare sa aiba o interfata prietenoasa, cat mai intuitiva, pentru a fi accesibila persoanelor cu cunostinte minime in domeniul IT.
  • Toate paginile website-ului realizat sa contina doar cod valid HTML, conforme cu standardele W3C.

Caracteristici principale ale aplicatiei Busola CMS.

  • Realizarea automata a optimizarii continutului pentru cele mai bune rezultate in Google.
  • Permite realizarea unui website pentru hotel, pensiune, cabana, vila, casa de vacanta, in mai multe limbi (practic nelimitate).
  • Permite actualizarea, modificarea si dezvoltarea continutului, extrem de usoara si intuitiva pentru nespecialisti.
  • Permite extinderea nelimitata a numarului de pagini, cu un singur click.
  • Permite crearea unui numar nelimitat de galerii de imagini (aplicatia detine motor intern de optimizare automata a imaginilor). Orice pagina a website-ului se poate transforma in galerie de imagini cu un singur click.
  • Modul (plug-in) de rezervare online pentru hoteluri, pensiuni, case de vacanta, vile, etc. Permite ajustarea simpla a numarului de camere disponibile si al tarifelor corespunzatoare fiecarui tip de camera, oferind vizitatorului calculul automat al costurilor.
  • Modul (plug-in) de afisare a localizarii pensiunii, hotelului, casei de vacanta, vilei, etc, pe harta google. Permite identificarea si afisarea coordonatelor gps in pagina de localizare a website-ului, permitand turistului sa ajunga usor la destinatie.
  • Modul (plug-in) de afisare a atractiilor si obiectivelor turistice din aproprierea hotelului, pensiunii, casei de vacanta, vilei, etc, importante pentru turisti.
  • Realizare simpla a paginii de prezentare a facilitatilor prin inserarea plugin-ului dedicat. Acesta permite afisarea facilitatilor de care dispune pensiunea, hotelul, vila, casa de vacanta, etc, si facilitatile camerelor.
Mai multe informatii se pot obtine de pe pagina aplicatiei: Busola CMS

luni, 7 martie 2011

Extensia Yii - FBGallery la peste 1000 descarcari

Extensia pentru Yii, a depasit azi (7 martie 2011) 1000 de descarcari.

Daca utilizezi Yii, o poti descarca de aici: http://www.yiiframework.com/extension/fbgallery/

Daca vrei sa o vezi in actiune, vezi aici: http://www.binary-technology.ro/fbgallery/


luni, 7 februarie 2011

Analfabetismul in Romania


Sa ne mai miram oare ca mai bine de jumatate din copiii de 15 ani din Romania sunt semi-analfabeti?

Priviti cu cata atentie postul ProTV isi enunta stirile promovate.
Enuntul se afla la pagina: http://stirileprotv.ro/stiri/international/cum-sa-castigi-la-loto-explica-un-american-care-a-ghicit-numerele-de-7-ori.html

vineri, 4 iunie 2010

Pardus 2009.2 lansat

Pardus 2009.2 a fost lansat.
Pagina de unde poate fi descarcat este: http://www.pardus.org.tr/eng/download/
Pentru curiosi exista si versiunea live, care poate fi utilizata pentru a vedea cum arata si functioneaza Pardus, fara a fi nevoie de instalare si fara a afecta fisierele de pe harddisk.

sâmbătă, 22 mai 2010

YouTube eradichează molima numita Internet Explorer 6


Lupta impotriva retardului browser numit generic IE6, sau pe larg "Internet Explorer 6" a fost preluata si de gigantul YouTube.

In acest sens, sub sloganul "Solve a Problem: Upgrading your browser", YouTube nu mai permite vizualizarea filmuletelor sale prin intermediul lui IE6 ci pune la dispozitie linkuri pentru descarcarea ultimelor versiuni ale browserelor.
Spre surprinderea mea, exista un link spre IE8, care intr-adevar este mult mai bun decat predecesorii lui, insa si acesta, dupa cum ne-a obisnuit Micro$oft cu toate produsele sale, are un dinte impotriva standardelor universale, preferandu-le pe cele personale (stupide si ilogice).

Si inca nu am inteles de ce un utilizator (cu cel putin 2 grame de creier), ar instala un browser de 100Megabiti, care e supus la toate gaurile de securitate din lume, cand ar putea instala un browser de doar 4-5 Megabiti, care ii ofera si securite si viteza si satisfactia de a putea rula orice exista pe internet.

Personal m-as bucura ca tot mai multe site-uri sa adopte atitudinea celor de la YouTube (Google), determinand prin aceasta cresterea nivelului de calitate al Internetului, iar pe cei de la Micro$oft sa produca un browser cel putin utilizabil(performant cu siguranta le este peste mana).

miercuri, 17 februarie 2010

www.cit-romania.ro

Dupa multe luni de munca, va prezint noul meu portal. I did'it :). Partea simpla s-a terminat. Urmeaza partea grea. http://www.cit-romania.ro

duminică, 24 ianuarie 2010

Microsoft: Internet Explorer are probleme tehnice, folositi alt browser

http://www.tion.ro/stiri/multimedia/articol/microsoft-internet-explorer-are-probleme-tehnice-folositi-alt-browser/cn/news-20081216-08595478

Cel mai folosit browser de Internet, Internet Exporer, are o problema serioasa de securitate si si-a sfatuit utilizatorii sa foloseasca alt browser pana cand aceasta situatie va fi rezolvata.

Problema de securitate le-ar putea permite infractorilor sa patrunda in calculatoarele utilizatorilor si sa le fure parolele, potrivit expertilor IT, citati de BBC.
Microsoft spune ca a detectat atacuri impotriva versiunii sapte a Internet Explorer, versiunea cea mai larg folosita, insa, spune compania, si celelalte versinui ale browser-ului sunt expuse aceluiasi risc.

vineri, 6 noiembrie 2009

duminică, 4 octombrie 2009

Hummingbird Hawk-moth





O insecta uimitoare care te duce cu gandul la pasarea colibri. Se hraneste in timp ce zboara, folosindu-se de trompa lunga care se vede si in poze. Frecventa batailor aripilor este atat de mare, incat este aproape imposibil sa prinzi un cadru perfect cu Hummingbird Hawk-moth pe numele ei stiintific: Macroglossum stellatarum. Vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Macroglossum_stellatarum

Calugaritza





duminică, 20 septembrie 2009

Aveti un minut? Foarte bine!

Material de studiu pentru agentii de marketing. A se vizualiza ambele parti, in ordinea urmatoare:

http://www.youtube.com/watch?v=wo7wOT0zdIg&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=lGyQafJ1Q7E&feature=related

Garantat ca merita.

vineri, 18 septembrie 2009

Necrolog Internet Exploder


Bineinteles ca 99% dintre dezvoltatorii web si-ar dori ca acest anunt sa fie urmat repede si de cel pentru IE 7 si IE 8 (care ar fi bine sa fie ultima progenitura a Micro$oft).

Vizitati http://ripie6.com.

miercuri, 9 septembrie 2009

vineri, 14 august 2009

Noul site www.webspider.ro

In sfarsit am ajuns sa pun online noul meu website. Este vizibil la http://www.webspider.ro
Se mai fac mici retusuri, insa asta e formula finala.